Consecinţele inflaţiei

În 1923, preţurile din Germania se dublau o dată la două zile, iar angajaţii erau plătiţi de două ori pe zi, pentru a-şi putea cumpăra alimente şi bunuri înainte ca preţurile să crească din nou. Acesta este unul dintre cele mai spectaculoase exemple istorice privind consecinţele negative ale inflaţiei.
Inflaţia ridicată şi volatilă dăunează economiei, consumatorilor şi companiilor. Menţinerea inflaţiei la un nivel scăzut este un obiectiv al celor care trasează politicile economice în întreaga lume.
Ce înseamnă însă inflaţia pentru o societate?

Volatilitate şi incertitudine

Inflaţia nu cauzează probleme majore atât timp cât ratele inflaţiei sunt reduse, stabile şi se încadrează în aşteptările companiilor şi ale consumatorilor. Totuşi, un efect important al inflaţiei este incertitudinea generată atunci când rata inflaţiei este volatilă, adică atunci când modificările preţurilor variază semnificativ în timp. Inflaţia volatilă poate fi cauzată de oscilări puternice ale cererii şi/sau ale ofertei în cadrul economiei – de exemplu, în cazul materiilor prime precum produsele agricole sau petrolul, care sunt fundamentale pentru numeroase aspecte ale vieţii de zi cu zi şi ale muncii.
Ratele volatile şi imprevizibile ale inflaţiei îngreunează planificarea pe termen lung pentru consumatori şi companii. Sunt descurajate astfel investiţiile şi economiile şi apare ineficienţa pe piaţă.
Grafic: Ratele inflaţiei în zona euro începând din anii '70: de la volatilitate la stabilitate

Inflaţia şi consumatorii

Un efect cheie al inflaţiei este faptul că aceasta reduce valoarea banilor în timp, ceea ce înseamnă că banii şi deţinătorii acestora suferă o pierdere a „puterii de cumpărare”. Dacă preţul pâinii creşte de la an la an, înseamnă că se poate cumpăra mai puţină pâine cu aceeaşi sumă de bani sau că se plăteşte o sumă mai mare pentru aceeaşi pâine. În general, atunci când cresc preţurile, venitul oamenilor îşi pierde puterea de cumpărare – oamenii pot cumpăra mai puţine bunuri, îşi permit vacanţe mai scurte în străinătate şi, în general, se mulţumesc cu mai puţin dacă nu cresc şi veniturile în acelaşi ritm. Această pierdere a puterii de cumpărare nu afectează numai consumatorii şi gospodăriile, ci influenţează şi companiile şi guvernele.
O altă consecinţă a inflaţiei ridicate sau a anticipării unei inflaţii ridicate este că oamenii sunt mai puţin dispuşi să economisească bani pentru viitor. Motivul este că inflaţia ar putea reduce, în timp, puterea de cumpărare a economiilor. În acest caz, oamenii care probabil doresc, de fapt, să facă economii pentru viitor vor prefera, în practică, să îşi cheltuiască banii în prezent.

Inflaţia şi debitorii

Majoritatea oamenilor visează să deţină o locuinţă proprie, realizând aceasta, de obicei, printr-un credit ipotecar de la bănci. Creditele sunt rambursate pe o perioadă îndelungată, iar nivelul ratelor dobânzii este legat, în general, de rata inflaţiei. Totuşi, dacă evoluţia viitoare a inflaţiei este incertă, creditorii pot decide să se „asigure” contra riscului unei inflaţii viitoare peste valorile aşteptate, mărind ratele dobânzii sau oferind credite cu dobândă variabilă. Astfel, deşi rambursarea creditelor poate părea posibilă în momentul în care este acordat creditul, dacă dobânda este variabilă, apariţia unei rate volatile a inflaţiei în anii ulteriori poate duce la creşteri bruşte ale cheltuielilor de rambursare în cadrul bugetului gospodăriei. Perspectiva unei rate volatile a inflaţiei aduce şi mai multă incertitudine în ceea ce este, probabil, cea mai mare cheltuială din cadrul gospodăriei. Ca urmare, atunci când inflaţia este ridicată şi volatilă, debitorii se confruntă cu o incertitudine accentuată şi uneori cu costuri mai ridicate – indiferent dacă este vorba despre familii tinere care îşi cumpără prima locuinţă, firme mici care doresc să se extindă sau guverne care doresc să împrumute bani pentru construcţia de spitale sau drumuri.
Consecinţa inflaţiei ridicate şi volatile asupra debitorilor este că formularea deciziilor economice devine mai riscantă, costurile cresc, iar opţiunile sunt mai limitate.

Inflaţia şi companiile

Pentru a prospera şi a se dezvolta, companiile au nevoie, în general, de condiţii economice favorabile, inclusiv de o inflaţie scăzută şi stabilă. Motivul este că firmele îşi planifică activităţile şi investiţiile, cum ar fi cumpărarea de maşini şi unităţi de fabricaţie noi, cu câţiva ani în avans. Într-adevăr, pentru companiile mari, planificarea investiţiilor poate acoperi câteva decenii viitoare. Incertitudinea planificării companiilor creşte enorm dacă inflaţia este ridicată sau se aşteaptă a fi ridicată, modificarea valorii banilor însemnând că firmele nu pot fi sigure ce costuri sau venituri vor avea în viitor. Ca reacţie, aceste companii devin mult mai prudente.
Inflaţia ridicată sau anticiparea unei inflaţii ridicate poate duce la creşterea mai rapidă a costurilor companiilor în raport cu câştigurile de productivitate, determinând întreprinzătorii să fie mai reticenţi faţă de riscuri, mai puţin dispuşi să investească în viitor – şi reducând astfel competitivitatea. Acest lucru are un impact negativ asupra creşterii economice şi asupra ocupării locurilor de muncă.

Inflaţia şi UE

Pentru că inflaţia ridicată are consecinţe semnificative pentru o societate, este important ca inflaţia să fie controlată şi gestionată în mod eficace. De aceea, este extrem de important să avem o măsură armonizată a inflaţiei, folosind definiţii clar stabilite şi metode comune pentru a obţine rezultate comparabile. Măsurarea inflaţiei trebuie să fie relevantă pentru formularea politicii economice, iar indicele ales trebuie să fie relevant pentru cetăţenii UE prin înregistrarea în timp a schimbărilor de preţuri pe care le observă oamenii în viaţa de zi cu zi.

In UE, inflaţia preţurilor de consum se măsoară prin „Indicele armonizat al preţurilor de consum” (IAPC). Prin „armonizat” se înţelege că toate statele membre ale UE urmează aceeaşi metodologie pentru calcularea indicelui. Acest indice la nivelul UE garantează comparabilitatea între ţări.

Romania, pe locul doi la inflatie in Uniunea Europeana

Romania se afla pe pozitia a doua in Uniunea Europeana dupa nivelul ratei inflatiei din luna iulie, potrivit institutului european de statistica, Eurostat.
Astfel, Romania a inregistrat o rata a inflatiei de 4,9 la suta, in iulie, in timp ce Estonia s-a aflat pe locul intai, cu o inflatie de 5,3 la suta, se arata intr-un raport al Eurostat.

Pe locul al treilea din punctul de vedere al inflatiei se afla Lituania, cu o rata de 4,6 procente.

In schimb, Romania are cea mai mare medie a ratei inflatiei din ultimele 12 luni, de 7,6 la suta, urmata de Estonia, cu 4,9%, si Grecia, cu 4,3%.

In luna iulie, cea mai mica inflatie s-a inregistrat in Irlanda, de 1%, urmata de Slovenia (1,1%) si Suedia (1,6%).

De asemenea, dupa media ultimelor 12 luni, tot Irlanda sta cel mai bine, cu o inflatie de numai 0,3%, urmata de Suedia, cu 1,6%, Republica Ceha si Olanda, fiecare cu 1,9%.

Uniunea Europeana ar putea intra in recesiune prelungita

Uniunea Europeana si-a redus perspectivele de crestere economica pentru 2012, aratand totodata ca nu se poate exclude posibilitatea unei recesiuni prelungite.
Comisia Europeana a aratat in raportul bianual ca economia blocului se confrunta cu o incredere slaba, cu agitatie financiara, masuri de austeritate si o scadere economica a principalilor parteneri comerciali externi, informeaza Wall Street Journal.

In raport se arata ca PIB-ul Uniunii, in 2012, ajustat cu inflatia, va creste cu doar 0,5 procente - in scadere puternica fata de prognoza facuta in urma cu 6 luni in care se estima o crestere de 1,8 procente. De la momentul acestei estimari, criza datoriilor suverane din Europa s-a intensificat, afectand puternic atat investitiile, cat si increderea consumatorilor. Masurile de austeritate au afectat cresterea economica in intreg blocul. Cererea interna, de la care s-a sperat ca ar putea conduce refacerea economica, nu a crescut semnificativ.

"Proabilitatea unei perioade prelungite de stagnare economica este ridicata", a declarat Marco Buti, seful diviziei economice a UE. "Si, data fiind incertitudinea ridicata cu privire la deciziile politice cheie, o recesiune adanca si prelungita, completata de agitatie in pietele financiare, nu poate fi exclusa".

Inflatia in Romania

Rata inflatiei din 2011: 4,74%, depasind tinta asumata de BNR pentru al treilea an consecutiv

Inflatia a coborat la 4,74% in 2009 (de la 6,3% in 2008), dar  Banca Nationala a Romaniei (BNR) a ratat tinta pentru al treilea an consecutiv, se arata intr-un comunicat al Institutului National de Statistica. BNR avea pentru finalul lui 2009 o tinta de inflatie de 3,5% plus/minus un punct procentual.

In luna decembrie, preturile de consum au crescut cu 0,32% fata de luna anterioara, datorita scumpirii alimentelor si a marfurilor nealimentare cu 0,34%, respectiv cu 0,54%, in vreme ce tarifele serviciilor s-au redus cu 0,25%.

Cresterea preturilor alimentelor a fost cauzata de scumpirea oualor (4,63%), a altor legume si conserve de legume (4,37%) si a cartofilor (1,24%). Reduceri de pret s-au inregistrat la citrice (-3,47), ulei (-0,78%).

In cazul marfurilor nealimentare, cele mai importante cresteri ale preturilor s-au inregistrat la tutun si tigari (3,58%), carti, ziare, reviste (0,98%). In acelasi timp, pretul autoturismelor si al pieselor de schimb a scazut cu 0,78%, iar cel al combustibililor s-a redus cu 0,29%.

Reducerea tarifelor la servicii s-a datorat ieftinirii tarifelor la transportul aerian cu 1,43% si a abonamentelor la telefon cu 1,43%.

Pentru 2010, Banca Nationala a Romaniei (BNR) tinteste o inflatie de 3,5%, plus sau minus un punct procentual.

BNR a adoptat tintirea inflatiei in 2005, insa a reusit sa isi atinga obiectivul doar in 2006, cand rata anuala a inflatiei a fost de 4,87%, sub tinta asumata de 5% +/- un punct procentual.